Україна
Ucraina

SIMBOLURILE DE STAT ALE UCRAINEI

Drapelul de Stat al Ucrainei –  Culorile albastru si galben reprezintă cerul şi spicele

Stema Ucrainei
Ascultati imnul Ucrainei:    Imnul Naţional al Ucrainei

Ще не вмерла Украĭнa  (Şce ne umerla Ucraini ni slava, ni volia!)

Ще не вмерла України,
Ні слава, ні воля,
Ще нам, браття молодії,
Усміхнеться доля!
Згинуть наші вороженьки,
Як роса на сонці,
Запануєм і ми, браття,
У своїй сторонці.
Душу, тіло ми положим
За нашу свободу,
І покажем, що ми, браття,
Козацького роду.

Traducere

Încă nu a murit Ucraina,
Nici gloria, nici libertatea,
Înca nouă, fraţii junii,
Ne va surîde soarta!
Vor pieri duşmănaşii noştri,
Ca şi roua la soare,
Vom stăpîni şi noi, fraţii,
În ţara noastră.

Suflet, trupul vom jertfi
Pentru libertatea noastră,
Şi vom arăta, că noi, fraţii,
Suntem de ginta căzăcească!

Ucraina este o ţară în Europa Orientală. Are frontieră cu Rusia - în nord-est, Belarus - în nord, Polonia, Slovacia şi Ungaria - în vest, România şi Republica Moldova - la sud-vest, Marea Neagră şi Marea Azov - la sud. Capitala Ucrainei este oraşul Kiev.

Ucraina este subdivizată în 24 de regiuni (oblasti), o republică autonomă (avtomna respublica) în Crimeea, două municipii (mista, singular - misto) cu statut de regiune şi 494 de raioane :

Cercasi Cernăuţi Cernigău Dniepropetrovsk Doneţk Harkov Herson Hmelniţki Ivano-Frankivsk Jitomir Kirovograd Kiev (municipiu) Kiev (regiune) Lviv Luhansk Mikolaiv Odessa Poltava Republica Autonomă Crimeea Rivne Sevastopol Sumi Tarnopol Viniţa Volin Transcarpatia Zaporoje

Ucraina are 176 de oraşe de subordonare regională (обласного значення) şi 279 de oraşe de subordonare raională (районного значення). În plus mai există 886 de aşezări de tip urban (селищ міського типу) şi 28.552 de localităţi rurale din care 27197 comune (сільські ради) şi 1365 sate fără administraţie proprie (селищні ради).

Republica Autonoma Crimea face parte din teritoriul Ucrainei si conform Constitutiei al Ucrainei are unele drepturi specifice. Republica Autonoma Crimeea are multa autonomie pentu rezolvarea problemelor locale, are Constituţie proprie (validata de Verhovna Rada Ucrainei) şi propriile organe de conducere: Verhovna Rada al Republicii Autonome Crimeea şi  Consiliul Miniştrilor al Republicii Autonome Crimeea.

În afară de asta, acelasi statut ca şi regiunele au oraşele Kiev (fiind capitala a Ucrainei) şi Sevastopol (ca locul dislocării flotelor maritime al Ucrainei şi Rusiei).

Istorie

Cele mai vechi aşezări umane de pe teritoriul Ucrainei datează din preajma anului 4500 î.e.n., perioada de înflorire a culturii Cucuteni, din neolitic, într-o arie largă ce acoperă părţi din Ucraina de astăzi, precum şi întreaga regiune Nipru-Nistru. În timpul epocii fierului, teritoriul a fost locuit de cimerieni, sciţi şi sarmaţi. Între 700 î.e.n. şi 200 î.e.n. a făcut parte din Sciţia. Mai târziu, au fost fondate colonii greceşti, romane, şi bizantine, cum ar fi Tyras, Olbia, şi Hermonassa, începând cu secolul al VI-lea î.e.n., pe malul nord-estic al Mării Negre, şi care au înflorit până în secolul al VI-lea e.n.. În secolul al VII-lea, estul Ucrainei a făcut parte din statul bulgarilor. La sfârşitul acelui secol, majoritatea triburilor bulgare au migrat în diferite direcţii iar teritoriul locuit de ele a căzut în mâinile hazarilor.

Geografia

Cu o suprafaţă de 603.700 km² şi cu o ieşire la mare în lungime de 2.782 km, Ucraina este a patruzeci şi patra ţară din lume ca suprafaţă. Este a doua ţară din Europa ca suprafaţă, după Rusia europeană.

Peisajul ucrainean este compus mai ales din câmpii fertile (sau stepe) şi platouri, traversate de râuri cum ar fi Niprul, Doneţul, Nistrul şi Bugul de Sud, care curg spre sud, vărsându-se în Marea Neagră şi în Marea Azov. La sud-vest, Delta Dunării formează graniţa cu România. Singurii munţi din ţară sunt Munţii Carpaţi, aflaţi în vest, cel mai înalt punct fiind vârful Hovârla la 2.061 m, şi Munţii Crimeei în peninsula Crimeea, în sudul extrem, de-a lungul coastei.

Ucraina are o climă temperat-continentală, cu influenţe mediteraneene pe coasta din sudul Crimeei. Precipitaţiile sunt distribuite disproporţionat, fiind mai abundente în vest şi nord şi mai sărace în est şi sud-est. Vestul Ucrainiei primeşte aproximativ 1.200 mm de precipitaţii anual, în timp ce Crimeea primeşte aproximativ 400 mm anual. Iernile sunt mai blânde la ţărmul Mării Negre, dar mai reci în interiorul continentului. Temperaturile medii anuale sunt în intervalul 5,5–7 °C în nord, şi 11–13 °C în sud.

Politica

Ucraina este o republică guvernată după un sistem semiprezidenţial. Preşedintele este ales prin vot popular direct pentru un mandat de cinci ani.

Puterea legislativă este reprezentată de un parlament unicameral cu 450 de membri, numit Verhovna Rada. Parlamentul este responsabil de formarea Cabinetului de Miniştri, condus de Primul Ministru.

Legile, actele parlamentului şi cabinetului, decretele prezidenţiale şi actele Parlamentului Crimeei pot fi abrogate de Curtea Constituţională, dacă încalcă Constituţia Ucrainei. Alte acte normative sunt şi ele supuse verificărilor juridice. Curtea Supremă este instanţa judecătorească supremă. Oficial, este garantată autonomia locală. Consiliile locale şi primarii sunt aleşi prin vot şi exercită control asupra bugetelor locale. Liderii administraţiilor regionale sunt numiţi de preşedinte.

În Ucraina activează un număr mare de partide politice, dintre care multe au foarte puţini membri şi nu sunt de notorietate. Partidele mici se reunesc adesea în coaliţii largi pentru a participa la alegerile parlamentare.

Economie

Ucraina produce aproape toate tipurile de vehicule de transport şi nave spaţiale. Avioanele Antonov şi camioanele KrAZ sunt exportate în multe ţări. Majoritatea exporturilor Ucrainei sunt îndreptate spre ţările Uniunii Europene şi ale Comunităţii Statelor Independente.De la independenţă, Ucraina şi-a păstrat propria agenţie spaţială, Agenţia Spaţială Naţională a Ucrainei. Primul astronaut care a ieşit în spaţiu din partea Ucrainei a fost Leonid Kadeniuk la 13 mai 1997. Ucraina a devenit participant activ în explorarea ştiinţifică a spaţiului. Între 1991 şi 2007, au fost lansaţi şase sateliţi şi 101 vehicule spaţiale ucrainene, această ţară continuând să proiecteze nave spaţiale.

Cultura

Obiceiurile ucrainene sunt puternic influenţate de creştinism, religia cu cei mai mulţi practicanţi în ţară. Rolurile sexelor tind să fie şi ele repartizate în manieră tradiţională, bunicii jucând un rol mai mare în educaţia copiilor decât în ţările occidentale. Cultura ucraineană a fost influenţată şi de vecinii de la vest şi de la est ai ţării, fapt ce se reflectă în artele plastice, arhitectură şi muzică.

Tradiţia vopsirii ouălor de Paşti, cunoscute sub numele de pîsankî, datează de multă vreme în Ucraina. Pe ouă se desenează cu ceară pentru a se realiza formele; apoi, se aplică vopseaua pentru a le colora, aceasta neacoperind părţile trasate cu ceară. După ce se vopseşte oul, se înlătură ceara, lăsând doar formele colorate. Această tradiţie este mai veche de o mie de ani, dinaintea apariţiei creştinismului în Ucraina.

Bucătăria tradiţională ucraineană se bazează pe carne de pui, porc, vită, peşte şi ciuperci. De asemenea, ucrainenii mănâncă mulţi cartofi, cereale şi legume proaspete şi murate. Printre mâncărurile tradiţionale ucrainene se numără varenîkî (găluşte fierte cu ciuperci, cartofi, varză, brânză sau cireşe), borş şi holubţî (un fel de sarmale umplute cu orez, morcovi şi carne). Printre specialităţile ucrainene se numără şi puiul Kiev şi prăjitura Kiev. Băuturile preferate ale ucrainenilor sunt compotul, sucurile, laptele, iaurtul, apa minerală, ceaiul şi cafeaua, precum şi berea, vinul şi horilka.

Literatura

Istoria literaturii ucrainene datează din secolul al XI-lea, după creştinarea Rusiei Kievene. Scrierile vremii erau mai ales bisericeşti şi erau scrise în slavonă. Relatările istorice ale vremii sunt denumite cronici, iar cea mai semnificativă cronică a perioadei este cronica lui Nistor. Activitatea literară a suferit un declin puternic în timpul invaziei mongole.

Literatura ucraineană a reînceput să se dezvolte în secolul al XIV-lea, şi a înregistrat progrese deosebite în secolul al XVI-lea odată cu introducerea tiparului şi cu începutul perioadei de glorie a cazacilor, sub dominaţie rusească şi polonă. Cazacii au stabilit o societate independentă şi au popularizat un gen nou de poem epic, care a marcat un vârf al literaturii orale ucrainene. Aceste progrese au fost apoi anulate în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea, când publicarea în limba ucraineană a fost descurajată. Dar până la sfârşitul secolului al XVIII-lea limba ucraineană literară modernă s-a perfecţionat.

Secolul al XIX-lea a debutat în Ucraina cu o perioadă de promovare a limbii locale, iniţiată de Ivan Kotliarevski cu lucrarea sa Eneida, prima lucrare publicată scrisă în ucraineana modernă. Până în anii 1830, a început dezvoltarea romantismului ucrainean, fiind perioada de glorie a celei mai importante figuri a culturii naţionale ucrainene, pictorul şi poetul romantic Taras Şevcenko. Ivan Kotliarevski este considerat părintele literaturii în limba ucraineană, iar Şevcenko este simbolul renaşterii naţionale. Apoi, în 1863, utilizarea limbii ucrainene în tipărituri a fost interzisă de Imperiul Rus. Aceasta a afectat grav activitatea literară din regiune, iar scriitorii ucraineni au fost obligaţi fie să publice în limba rusă, fie să-şi publice lucrările în Galiţia austriacă. Interdicţia nu a fost ridicată oficial, dar în urma revoluţiei din 1917 şi a venirii la putere a bolşevicilor, a fost ignorată.

Literatura ucraineană a continuat să înflorească în primii ani ai perioadei sovietice, când erau acceptate aproape toate curentele literare. Lucrurile s-au schimbat drastic în anii 1930, când Stalin şi-a implementat politica de realism socialist. Doctrina nu era îndreptată direct împotriva literaturii în limba ucraineană, dar a impus ca autorii să folosească un anumit stil în lucrările lor. Activităţile literare au continuat să fie limitate în perioada comunistă şi doar după obţinerea independenţei Ucrainei, în 1991, scriitorii au fost liberi să se exprime după cum doreau.

Sport

Ucraina a profitat de pe urma accentului pus de conducerea sovietică pe educaţia fizică. Astfel de politici au lăsat Ucrainei sute de stadioane, bazine, săli de sport şi alte elemente de infrastructură sportivă. Cel mai popular sport în Ucraina este fotbalul. Competiţia naţională de cel mai înalt nivel este Vîşcea Liha, primul eşalon fotbalistic ucrainean. Cele mai de succes cluburi din Vîşcea Liha sunt marile rivale Dinamo Kiev şi Şahtior Doneţk. Deşi Şahtior este campioană a Ucrainei, Dinamo Kiev are cel mai bogat palmares din istoria fotbalului ucrainean, fiind de două ori câştigătoare a Cupei Cupelor, a unei supercupă a Europei, de 13 ori campioană a URSS şi de 12 ori campioană a Ucrainei, în timp ce Şahtior a câştigat doar patru campionate ale URSS şi patru ale Ucrainei. Mulţi fotbalişti ucraineni au jucat în echipa naţională a Uniunii Sovietice, cei mai importanţi fiind Igor Belanov şi Oleg Blohin, câştigători ai Balonului de Aur pentru cel mai bun fotbalist al anului. După căderea Uniunii Sovietice, un singur ucrainean a mai câştigat acest trofeu, şi anume Andrei Şevcenko, căpitanul echipei naţionale ucrainene. Echipa naţională a debutat în turneele finale de campionat mondial sau european în Campionatul Mondial de Fotbal din 2006, atingând faza sferturilor de finală, fiind învinşi de Italia.

Alţi sportivi ucraineni cu rezultate notabile sunt boxerii Vitali şi Vladimir Kliciko, cei doi fraţii obţinând titlul mondial la categorie grea.

Ucraina a debutat la olimpiade la ediţia din 1994 a Jocurilor Olimpice de iarnă. Deocamdată, Ucraina a avut mult mai mult succes la Olimpiadele de vară — 69 de medalii la trei ediţii — la cele de iarnă obţinând doar cinci medalii la patru ediţii. Ucraina este plasată pe locul 36 după numărul de medalii câştigate în istoria Jocurilor Olimpice, toate ţările plasate pe un loc mai bun, cu excepţia Rusiei, fiind prezente la mai multe ediţii.

Demografia

Conform recensământului din 2001, ucrainenii compun 77,8% din populaţia ţării. Alte grupuri etnice semnificative sunt ruşii (17,3%), românii (0,8%), belaruşii (0,6%), tătarii crimeeni (0,5%), bulgarii (0,4%), maghiarii (0,3%), polonezii (0,3%), evreii (0,2%), armenii (0,2%), grecii (0,2%).

Ucraina se consideră a fi într-o criză demografică, datorită mortalităţii ridicate şi a natalităţii scăzute. Natalitatea în Ucraina este de 9,55 naşteri la mia de locuitori anual, iar mortalitatea este de 15,93 decese la mia de locuitori anual.

Regiunile industrializate din est şi sud-est sunt cele mai populate, şi aproximativ 67,2% din populaţie trăieşte în mediul urban.

În primii cinci ani de independenţă ai Ucrainei, au avut loc migraţii semnificative ale populaţiei. Peste un milion de oameni s-au mutat în Ucraina în anii 1991-1992, mai ales din celelalte foste republici sovietice. În total, între 1991 şi 2004, 2,2 milioane de persoane au imigrat în Ucraina (printre aceştia, 2 milioane au venit din alte foste state sovietice), şi 2,5 milioane au emigrat din Ucraina (printre acestea, 1,9 milioane s-au mutat în alte foste republici sovietice). În prezent, imigranţii constituie aproximativ 14,7% din totalul populaţiei, sau 6,9 milioane de oameni.

Religia

Religia dominantă în Ucraina este creştinismul ortodox, care este împărţită în trei instituţii principale: Biserica Ortodoxă Ucraineană autonomă aflată sub administrarea Patriarhului de la Moscova, Biserica Ortodoxă Ucraineană - Patriarhia de la Kiev, şi Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală. Pe locul doi ca număr de credincioşi este creştinismul greco-catolic, care practică aceleaşi tradiţii spirituale şi liturgice ca şi ortodoxia, dar fiind în comuniune cu Vaticanul şi recunoscând primatul papei ca lider al Bisericii.

În plus, există 863 de comunităţi romano-catolice, 474 clerici şi un milion de credincioşi romano-catolici în Ucraina. Grupul formează aproximativ 2,19% din populaţie şi constă mai ales din etnici polonezi, care trăiesc mai ales în zona de vest a ţării.

Palatul Hanului Crimeei din Bahchisarai este centrul Islamului în Ucraina şi un loc din Patrimoniul Mondial UNESCO.

Creştinii protestanţi formează şi ei 2,19% din populaţie. Numărul protestanţilor a crescut mult după independenţa Ucrainei. Uniunea Evanghelică Baptistă din Ucraina este cel mai mare grup, cu peste 150.000 de membri şi aproximativ 3000 de clerici. A doua biserică protestantă ca mărime este cea penticostală cu 110.000 de membri, peste 1500 de biserici locale şi peste 2000 de clerici, dar există şi alte grupuri şi uniuni penticostale care împreună numără peste 300.000 de credincioşi, cu peste 3000 de biserici locale. Sunt şi multe şcoli penticostale cum ar fi Seminarul Teologic Penticostal din Liov şi Institutul Biblic Kiev. Printre alte grupuri se numără calviniştii, luteranii, metodiştii şi adventiştii de ziua a şaptea. Există şi comunităţi de mormoni.Sunt aproximativ 500.000 de musulmani în Ucraina, aproximativ 300.000 din aceştia fiind tătari crimeeni. Există 487 de comunităţi musulmane înregistrate, 368 dintre ele fiind în peninsula Crimeea. În plus, aproximativ 50.000 de musulmani trăiesc în Kiev, majoritatea născuţi în străinătate.

Comunitatea evreiască este doar o mică parte din ceea ce reprezenta ea înainte de al doilea război mondial. Cultul mozaic reprezintă 0,63% din populaţie. Recensământul din 2001 a relevat existenţa a 103.600 de evrei mozaici, deşi liderii comunităţilor susţin că populaţia ar fi de 300.000. Nu există statistici privind ce parte din evreii ucraineni aparţin cultului mozaic, dar iudaismul ortodox are cea mai puternică prezenţă în Ucraina. Sunt prezente şi mici comunităţi reformate şi conservatoare.

La 1 ianuarie 2006 existau 35 de comunităţi hinudse şi 53 budiste în ţară.

Educatia

Ucraina este pe locul patru la număr de absolvenţi de studii universitare şi postliceale din Europa, fiind pe locul şapte ca populaţie. Conform Constituţiei Ucrainei, accesul gratuit la educaţie este garantat pentru toţi cetăţenii. Studiile gimnaziale sunt obligatorii în şcolile de stat, şcoli ce reprezintă marea majoritate a instituţiilor de învăţământ. Educaţia la nivel liceal este furnizată pe baze concurenţiale. Există şi un mic număr de licee şi universităţi particulare acreditate.

Datorită accentului pus de URSS pe accesul total la educaţie pentru toţi cetăţenii, rata alfabetizării este de aproximativ 99,4%. Din 2005, programul de studii de unsprezece clase a fost înlocuit cu unul de douăsprezece clase: şcoala primară durează patru ani (începând la şase ani), educaţia gimnazială durează cinci ani, iar liceul durează trei ani. În clasa a douăsprezecea, elevii dau Testele Guvernamentale, numite şi examene de terminarea şcolii. Aceste teste sunt folosite pentru admiterea în învăţământul superior.

Sistemul ucrainean de învăţământ superior este compus din instituţii şi organisme ştiinţifice şi metodologice la nivel federal, municipal şi din organizaţii autonome de educaţie. Organizarea învăţământului superior în Ucraina este efectuată conform structurii educaţionale a statelor dezvoltate, aşa cum este ea definită de UNESCO şi de ONU.

Lista punctelor deschise pentru trecerea frontierei de stat romano-ucrainene

* Programul de lucru al acestor puncte se va conveni de către reprezentanţii Poliţiei române de Frontieră şi ai Serviciului de Stat de Frontiera al Ucrainei

Conform Deciziei Guvernului Ucrainei, de la 01 ianuarie 2008 cetatenii romani nu au nevoie de viza pentru a intra pe teritoriul Ucrainei. Termenul maxim de sedere in Ucraina fara viza este 90 de zile in perioda de 180 de zile.

Cetatenii romani, care au domiciliul pe teritoriile judetelor: Suceava, Botosani, Neamt, Vaslui, Bacau, Vrancea, Covasna, Harghita, Sibiu, Maramures, Satu-Mare, Cluj se vor adresa pentru rezolvarea problemelor consulare catre Consulatul General al Ucrainei la Suceava: mun. Suceava, str. Marasesti 44b, tel.                               (0230) ...               , fax. (0230) 524-735.

Compania Naţională de Radiodifuziune a Ucrainei se deosebeşte de multe alte companii de radio şi televiziune din lume prin faptul că dispune de colective artistice proprii, colective cu o bogată biografie de creaţie. Orchestra Simfonică a Companiei Naţionale de Radiodifuziune a Ucrainei a fost creată în 1931, Corul „P. Maiboroda” – în 1933, Orchestra de muzică populară – în 1931, Corul mare pentru copii – în 1980.
Colectivele artistice ale Companiei Naţionale de Radiodifuziune a Ucrainei ţin de elita muzicală a Ucrainei. Ele au creat asociaţia colectivelor artistice „Muzica” pe lângă Compania Naţională de Radiodifuziune a Ucrainei pentru coordonarea activităţii comune. Asociaţia este un colectiv de artă unic în felul său, care dispune de o puternică bază materială, inclusiv de un studio de imprimări – unul dintre cele mai bune în Europa. Colectivele artistice ale Companiei Naţionale de Radiodifuziune a Ucrainei dispun de un număr mare de colaboratori: Orchestra simfonică numără 82 de muzicanţi, Corul „P. Maiboroda” – 55 de artişti, Orchestra de muzică populară – 34 de muzicanţi, Corul mare pentru copii – 60 de tineri interpreţi.
Colectivele artistice ale Companiei Naţionale de Radiodifuziune a Ucrainei sunt deschise pentru diferite forme de colaborare, conlucrează cu vestiţi activişti ai artelor din Ucraina şi din întreaga lume.